FAQ

La un acoperiş înclinat, asigură spaţiile goale de la streaşina de sub scândurile de astereală o ventilaţie suficientă pentru acoperiş?
De obicei nu sunt suficiente. Spaţiile goale de la streaşină furnizează aer "nou" pentru ventilaţie. Orificiile de evacuare trebuie amplasate cât mai sus posibil, fie în frontonul de sub coama acoperişului sau guri de aspiraţie pot fi amplasate pe coamă. Dacă nu există orificii de evacuare, aerul cald umed se va colecta în spaţiul de ventilare din partea superioară a acoperişului, apoi se va condensa şi absorbi în structura din lemn a acoperişului o dată cu răcirea vremii.

De ce importanţa barierei de vapor este subliniată în toate instrucţiunile?
Scurgerile prin acoperiş nu reprezintă decât aproximativ jumătate din problemele legate de acoperiş. Problemele legate de condensare sunt destul de frecvente. Atunci când o bariera de vapori etanşă este instalată ca parte a structurii acoperişului (gurile de aerisire trebuie şi ele să fie etanşe la îmbinări), aceste probleme sunt eliminate aproape în totalitate. Cu cât spaţiul de ventilare în structura acoperişului este mai mic cu atât bariera antivapori trebuie să fie mai etanşă.

Cum se fixează scândurile cu îmbinare cu lambă şi uluc de şarpantă?
Fiecare scândură cu îmbinare cu lambă şi uluc va fi fixată de fiecare căprior cu două cuie galvanizate cu cap plat suficient de lungi (de obicei 75 mm). Atunci când de foloseşte cherestea uscată, trebuie lăsate spaţii mici (1-2 mm) între scânduri pentru a permite umflarea lemnului. Lemnul se umflă şi se contractă (pe lăţime şi grosime) chiar cu 5-10% în funcţie de condiţiile atmosferice. �?mbinarea scândurilor trebuie să se facă întotdeauna pe un căprior. Dacă se folosesc scânduri cu îmbinare cu lambă şi uluc, aceste îmbinări pe două rânduri consecutive nu trebuie să fie în acelaşi spaţiu gol dintre doi căpriori, ci trebuie montate între 2-3 scânduri intacte.

Este posibil să se înlocuiască scândurile cu îmbinare cu lambă şi uluc cu un alt tip de material?
Scândurile cu îmbinare cu lambă şi uluc de sub acoperişul de bitum pot fi înlocuite cu o astereală din placaj rezistent la umezeală şi chiar din lemn ecarisat.
Atunci când se foloseşte lemn ecarisat nefinisat nodurile sau fibrele oblice pot rezulta în probleme potenţiale. La măsurarea şi instalarea plăcilor de placaj trebuie respectate instrucţiunile producătorului. Lemnul ecarisat pentru astereală trebuie să fie mai gros decât scândurile cu lambă şi uluc pentru că nu se sprijină unul pe altul. La îmbinările asterelii din lemn ecarisat apar cu uşurinţă "ridicături" atunci când scândurile se deformează la uscare sau atunci când se pune greutate pe o singură scândură, de exemplu atunci când cineva umblă pe acoperiş.

Trebuie să se îndepărteze zăpada de pe acoperiş?
�?n general nu este nevoie ca zăpada să se îndepărteze de pe acoperiş în cazul clădirilor rezidenţiale (case individuale, înşiruite sau blocuri), dacă acoperişul este din plăci de bitum cu suprafaţă granulară. Structurile folosite la astfel de acoperişuri suportă greutatea zăpezii fără dificultate. De asemenea, nu trebuie să se îndepărteze zăpada pentru a evita riscul de cădere a zăpezii, pentru că zăpada nu alunecă de pe un acoperiş din bitum cu suprafaţă granulară. La acoperişurile din ţiglă sau plăci de metal apar situaţii în care zăpada şi gheaţa trebuie îndepărtate de pe acoperiş într-o manieră controlată, pentru că altfel pot pune în pericol chiar şi viaţa celor care se mişcă în jurul clădirii.

Dacă lemnul ecarisat folosit la astereală prezintă "ridicături" sau curbare, este necesar să se înnoiască astereala dacă materialele folosit la acoperiş sunt membrane sau plăci de bitum?
Dacă este posibil să se instaleze sub astereală în centrul fiecărui spaţiu dintre căpriori bucăţi de lemn de dimensiuni corespunzătoare (scândură, 50x50 scândură groasă sau similar) şi fiecare scândură din astereală se fixează cu şuruburi de acestea, atunci defecţiunile apărute la presiune pot fi eliminate, scândurile funcţionează ca un tot, iar astereala nu trebuie înnoită. Dacă astereala prezintă semne de putrezire, atunci trebuie înlocuite cu siguranţă.

De ce trebuie ca cuiele să pătrundă complet prin astereală?
Dacă vârful cuiului rămâne în scândură, umflarea şi contractarea lemnului provocate de schimbărilor în gradul de umiditate duc la scoaterea cuiului din lemn. La un acoperiş din plăci de bitum simptomele (scurgeri) din acest motiv apar de obicei după 10-15 ani. Dacă acoperişul actual este din bitum modificat cu durată de viaţă de câteva decenii (40-50 de ani), importanţa lungimii necorespunzătoare a cuielor este foarte mare, pentru că în cel mai rău caz durata de viaţă a acoperişului poate a fi scurtată cu zeci de ani.

De ce nu trebuie bătute cuie în marginea superioară a plăcilor?
Plăcile sunt bătute în cuie în partea superioară a "dintelui" plăcii, astfel încât să pătrundă prin plăcile care se suprapun şi în acelaşi timp presează plăcile etanş împreună. Astfel se asigură unirea plăcilor, fiecare placă este fixată prin opt cuie şi nu există riscul ruperii plăcilor în locul unde sunt bătute. Dacă cuiele sunt bătute chiar la marginea plăcilor există riscul ca marginea subţire a plăcii (fără adeziv) să se rupă în timpul unei furtuni, probabil ducând la desfacerea în totalitate a plăcilor.

De ce nu se pot aplica plăci pe acoperişuri cu panta mai mică de 1:5?
La acoperişurile cu panta mai mică de 1:5 presiunea apei poate crea probleme, iar etanşarea construcţiei nu se poate realiza. La acoperişurile mai puţin înclinate se folosesc materiale pentru acoperiş cu îmbinări etanşe.

De ce este nevoie de un substrat izolant chiar şi pentru acoperişurile înclinate?
Chiar şi la acoperişurile înclinate pot apărea situaţii în care apa rămâne blocată, atunci când nu se poate scurge în mod normal de pe acoperiş. �?n general aceste situaţii apar după o iarnă cu multă zăpadă, atunci când zăpada începe să se topească primăvara. Atunci zăpada şi gheaţa împiedică apa să se scurgă de pe acoperiş, iar îmbinările plăcilor sunt supuse presiunii apei. Apa care trece prin îmbinare este absorbită în astereală în absenţa unui substrat izolant. Aceeaşi situaţie poate apărea după o ploaie torenţială sau când vântul bate puternic. �?mpinsă de vânt, apa poate urca pe un acoperiş înclinat şi poate presa la îmbinările plăcilor. Datorită faptului că stilul de construcţie din zilele noastre favorizează acoperişurile cu o geometrie complexă, riscurile legate de executarea detaliilor de îmbinare a crescut. Un substrat instalat corect asigură etanşarea acoperişurilor pentru astfel de situaţii.

Cum se elimină muşchiul de pe acoperiş?
Uneori pe plăcile de bitum creşte muşchi. Posibilitatea aceasta este nai probabilă în cazul în care există copaci în abundenţă în apropierea acoperişului. De asemenea, pH-ul solului din jurul clădirii şi alte vegetaţii au un rol în această situaţie. Suprafaţa plăcilor de bitum este din granule de piatră, iar muşchiul creşte natural pe piatră sau stâncă. Totuşi există motive ca muşchiul să fie îndepărtat regulat de pe acoperiş. Prima măsură este măturarea acoperişului primăvara sau toamna (nu vara când este foarte cald). Dacă acest lucru nu este suficient sau nu se poate face, muşchiul se poate elimina cu ajutorul unor substanţe chimice. Datorită faptului că există multe specii de muşchi, nu există un singur produs care poate elimina toate aceste specii diferite (cel puţin există experienţe diferite în acest domeniu). Produse de eliminare a muşchiului pot fi găsite la magazinele de specialitate. Astfel de produse sunt de exemplu următoarele: Boracol 10 Rh şi Homeenpoisto1 (de la Tikkurila).

Plăcile pentru acoperiş au funcţionat bine timp de 12 ani, de ce acum au început să apară scurgeri în unele locuri?
Motivul probabil este folosirea unor cuie sau capse prea scurte. Dacă vârfurile cuielor (sau capselor) nu pătrund prin astereală, încep să iasă din lemn datorită diferenţelor în gradul de umiditate (umflare sau contractare). Marginile plăcilor încep să se ridice încetul cu încetul, iar suprafaţa adezivă începe să se desfacă. Apa intră pe sub placă şi prin găurile cuielor până în astereală ducând la umflarea acesteia în locul respectiv, şi bineînţeles problema se înrăutăţeşte. �?n această situaţie se recomandă să luaţi legătura cu departamentul de consultanţă tehnică al Katepal.

Se pot etanşa doliile şi bazele hornurilor prin folosirea de profile pentru streaşină?
Etanşarea doliilor şi a bazelor hornurilor trebuie realizată cu Super-Pintari (placă de bitum modificat cu lăţime de 70 cm care este furnizată în suluri de 10 m). Plăcile pentru streaşină sau coamă nu se pot folosi pentru etanşarea doliilor sau a bazelor hornurilor. Instrucţiuni detaliate pot fi găsite pe ambalaj sau pe pagina noastră de internet.

De ce nu se instalează protecţii metalice la baza doliilor?
Doliile trebuie protejate cu un substrat şi o învelitoare din membrană bituminoasă în conformitate cu instrucţiunile. Plăci metalice protectoare nu se instalează la dolii, Motivul este gradul mare de expansiune la căldură a metalului. Temperatura la suprafaţa acoperişului poate varia cu până la 130 grade Celsius de la verile toride până la cele mai reci zile de iarnă. Mişcările plăcilor metalice protectoare cauzate de diferenţele de temperatură produc o presiune mare la îmbinărilor metalice şi la îmbinărilor dintre membrană şi placa de metal. Datorită faptului că doliile sunt locurile unde se colectează cea mai mare cantitate de zăpadă şi gheaţă, există prea mulţi factori de stres în locul unde apa apare cel mai frecvent.

De ce marginea membranei nu se întoarce şi apoi bate în cuie la streaşină?
Motivul provine din experienţele negative de lungă durată în acest sens şi cunoaşterea faptului că o streaşină astfel realizată nu va avea aceeaşi durată de viaţă ca cea a produselor moderne din bitum modificat. La streşini cuiele bătute în partea laterală a asterelii vor ieşi încetul cu încetul iar membrana întoarsă peste margine se poate rupe mai uşor. De la baza unui cui dislocat, apa care se scurge peste streaşină poate fi absorbită în marginea scândurii, şi va duce treptat la putrezirea acesteia. Recomandăm puternic folosirea profilelor cu picurător la streaşină şi la colţuri.

De ce benzile la streaşină au fost înlocuite de profile pentru streaşină?
�?n trecut la streaşină s-au folosit benzi pentru streaşină furnizate în role, dar în prezent recomandăm întotdeauna folosirea profilelor cu picurător. Profilele scurte (1 m) pentru streaşină sunt mai uşor de instalat de-a lungul liniei streşinilor. Profilul pentru streaşină este de fapt o placă dreaptă pentru acoperiş ale cărei margini sunt acoperite de următorul strat de plăci. Folosirea plăcilor pentru streşini/coame economiseşte material, astfel cantitatea de material nefolosit scade, din plăcile în exces se pot face prin îndoire şi rupere plăci pentru coamă (3 bucăţi).

Se poate face o astereală pentru streaşină fără profil cu picurător?
Astereala pentru streaşină se poate face şi fără profil cu picurător, de exemplu folosindu-se streaşina cu profil oval. Atunci se prinde de marginea streşinii o scândură de lemn cu un profil oval, de care se fixează o bandă de 35 cm tăiată din membrană de suprafaţă (Super-Pintari).
Nu recomandăm întoarcerea membranei din acoperiş direct peste margine şi prinderea în cuie de marginea asterelii. Aceasta nu este o soluţie în conformitate cu condiţiile de acordare a garanţiei.

Plăcile de acoperiş se pot instala iarna sau pe vreme rece?
�?n principiu plăcile de acoperiş trebuie instalate pe vreme caldă, pentru a obţine rezultatul cel mai bun. Totuşi, câteodată este nevoie ca instalarea să se facă şi pe vreme rece. Atunci trebuie să se ia în considerare următoarele elemente:
1) Plăcile de acoperiş nu se vor lipi decât în vara următoare, în cazul în care suprafaţa adezivă nu este încălzită în momentul instalării.
2) Datorită rigidităţii plăcilor cauzată de temperatura scăzută, placa de deasupra poate să fie distanţată de placa de dedesubt, iar suprafaţa adezivă se poate usca şi oxida, ducând la lipirea necorespunzătoare dacă plăcile nu sunt încălzite.
3) De obicei adeziunea pe panta de sud sau vest se realizează fără probleme în vara următoare, dar îmbinările din partea de nord pot prezenta probleme.
4) Etanşarea găurilor de aerisire, doliilor şi a altor locuri unde este nevoie de Adezivul K-36, este foarte dificilă.
Dacă realizarea acoperişului este planificată a se efectua toamna sau iarna, recomandăm folosirea ca substrat a membranei izolatoare Super Underlay Sheet şi amânarea instalării plăcilor de acoperiş până primăvara sau vara următoare.

Este această membrană suficientă pentru a proteja acoperişul peste iarnă?
Dacă se foloseşte Super Underlay Sheet acoperişul poate fi lăsat fără plăci peste iarnă. Dacă se foloseşte ca substrat K-EL 60/2200 sau U-EL 60/2200, trebuie să se ia măsuri speciale pentru a asigura menţinerea membranei pe acoperiş.

Se pot folosi membrane bituminoase de tip vechi ca substrat pentru plăcile bituminoase pentru acoperiş?
Dacă gradul de înclinare a acoperişului este mai mic de 1:3, membranele bituminoase de tip vechi nu sunt suficiente ca substrat. La acoperişuri înclinate, acest lucru poate fi luat în consideraţie, în funcţie de gradul de înclinaţie şi calitatea membranei. Dar garanţia de 15 ani a acoperişului din plăci bituminoase nu se poate acorda decât dacă se folosesc substraturi corespunzătoare în conformitate cu instrucţiunile de instalare (sau produse superioare acestora).

Cum se pot instala plăcile pentru acoperiş mai uşor pe un acoperiş înclinat?
Deplasarea pe un acoperiş înclinat este dificilă, iar atunci când se instalează plăcile, scările şi schele sunt un obstacol. O metodă simplă pentru a face ca suprafaţa acoperişului să nu fie alunecoasă este următoarea:
1) Trebuie să existe schele până la nivelul streşinilor, iar acestea trebuie folosite în procesul de instalare cât de mult posibil.
2) Deasupra plăcilor deja instalate trebuie amplasată o platformă din lemn (50x100), în care se vor face găuri de 10 mm în centru la o distanţă de 1000 mm. Aceste găuri trebuie să fie aliniate cu vârfurile unui rând de plăci. Vârfurile respective sunt întoarse iar scândura este fixată cu şuruburi 8x80 mm de-a lungul vârfurilor îndoite în astereală prin rândul de plăci de mai jos. Sunt fixate atât de strâns încât platforma nu se mişcă de loc. Atunci când se umblă pe scândură trebuie avut grijă să nu vă împiedicaţi de vârfurile întoarse ale plăcilor de acoperiş. Astfel de platforme sunt fixate la distanţe corespunzătoare pe măsură ce instalarea înaintează. Atunci când prima pantă este acoperită până la coama acoperişului, pe măsură ce coborâţi spre streaşină demontaţi platformele cu grijă şi acoperiţi găurile care rămân sub vârfurile plăcilor cu produsul de etanşare K-36. Asiguraţi-vă că plăcile se lipesc, mai ales dacă pe suprafaţa adezivă s-au prins gunoaie sau marginile plăcilor au fost întoarse pentru mult timp. Cealaltă pantă a acoperişului va fi acoperită în acelaşi fel iar platformele vor fi îndepărtate doar după ce profilurile pentru coamă au fost instalate.

Este nevoie de bariere pentru zăpadă pe acoperişurile cu plăci bituminoase?
�?n general, nu este nevoie de bariere pentru zăpadă chiar şi pe acoperişurile înclinate. Totuşi, dacă acestea sunt specificate în planul de construcţie, autorităţile în domeniu ar putea să ceară instalarea acestora, ca şi a altor elemente incluse în plan. Dacă materialul folosit pentru acoperiş se modifică faţă de planul iniţial, trebuie să se ia în considerare consecinţele acestor schimbări. Deci, dacă se trece de la un acoperiş cu plăci metalice la unul cu plăci bituminoase, merită să se elimine şi barierele pentru zăpadă.

La membranele şi la plăcile de acoperiş bituminoase căderea zăpezii de pe acoperiş este oprită de suprafaţa granulară. Această suprafaţă este atât de eficientă încât chiar dacă cineva ar dori să dea zăpada de pe acoperiş nu reuşeşte decât cu ajutorul lopeţii sau atunci când se topeşte.

De ce Katepal nu recomandă instalarea barierelor pentru zăpadă pe acoperiş?
Rolul barierelor pentru zăpadă este acela de a împiedica căderea zăpezii sau a gheţii de pe acoperiş. Datorită faptului că zăpada sau gheaţa nu alunecă de pe un acoperiş din material bituminos, este absolut inutil să se facă găuri într-un acoperiş intact. Barierele pentru zăpadă se instalează de obicei în apropierea streşinilor, acolo unde apa se scurge de obicei şi se formează blocuri de gheaţă care acţionează în sine ca bariere. De ce în zona care este cea mai vulnerabilă din punctul de vedere al etanşării s-ar face găuri nefolositoare în izolaţia pentru apă.

Care este direcţia corectă pentru instalarea membranelor?
Membranele pot fi instalate fie orizontal, fie vertical. Ceea ce este important este că îmbinările să fie etanşe. Pentru ca îmbinările să fie etanşe, rândurile consecutive de membrane trebuie să fie amplasate paralel şi la fel de tensionate. La acoperişurile înclinate se recomandă instalarea orizontală pentru a preveni crearea cutelor.

Ce cauzează crearea micilor cute la o membrană instalată orizontal?
La asamblarea orizontală, este dificil să se fixeze membranele într-o linie perfect dreaptă - cu cât acoperişul este mai înclinat, cu atât este mai dificil. De asemenea, la acoperişurile înclinate este dificilă etanşarea pe direcţia orizontală. Astfel, dacă membrana este doar puţin tensionată sau nu este complet dreaptă, vor apărea mici cute.

De ce bitumul cu cauciuc este mai bun decât bitumul suflat/oxidat?
Bitumul cu cauciuc este bitum modificat. La modificarea bitumului se foloseşte elastomer de tip SBS. Bitumul cu cauciuc este flexibil chiar şi pe vreme rece (la cele mai multe produse alungirea la rupere la -30 grade Celsius este peste 30%), suportă radiaţiile ultraviolete mult mai bine decât bitumul oxidat iar punctul său de înmuiere este mult mai ridicat decât la bitumul oxidat/suflat. Durata de viaţă a bitumului cu cauciuc este de cele mai multe ori de aproape două ori mai lungă decât al produselor din bitum suflat. �?n prezent, Katepal produce toate membrane şi plăci bituminoase din bitum cu cauciuc.

Greşelile cele mai obişnuite /problema care apare

Produsul este instalat pe un acoperiş cu panta prea mică.
Scurgeri, datorită faptului că presiunea apei este mai mare pe acoperişurile fără pantă.
Gradul minim de înclinare a acoperişului trebuie verificat întotdeauna înaintea alegerii materialelor pentru acoperiş.

Lungimea necorespunzătoare a cuielor (prea scurte).
Cuiele prea scurte sunt scoase treptat din astereală şi în acelaşi timp împing membrana sau plăcile de deasupra şi duc la desfacerea îmbinărilor.

Fixarea cu capse.
Capsatoarele nu au un regulator pentru adâncime, ci adâncimea capselor este reglată de regulatorul de presiune al compresorului. �?n aceste condiţii capsele vor fi împinse prea adânc într-un lemn de esenţă moale (taie prin membrană sau placă) iar în cazul lemnului de esenţă tare sau la noduri nu pătrund suficient rămânând la suprafaţă şi împingând membrana sau placa de deasupra.

Spaţiul de ventilare al acoperişului prea mic sau nefuncţional.
Părţi din structura acoperişului absorb umezeala iar umflarea asterelii se intensifică.
�?n cazul cel mai rău pot apărea daune prin putrezire într-un timp scurt. Pot apărea şi scurgeri datorate condensării.

O barieră pentru vapori necorespunzătoare.
Umezeala pătrunde în structura acoperişului (mai ales iarna), şi poate avea ca şi consecinţe fenomene de condensare dificile şi/sau putrezire.

Plăcile la dolii nu sunt lipite de membrana pentru dolii.
�?n zona doliilor apar frecvent scurgerii, la început primăvara când se topesc zăpezile iar apoi în timpul ploilor torenţiale tot anul.

Scândurile din astereală sunt instalate prea aproape unele de altele.
�?n cel mai rău caz scândurile sunt împinse în sus, la început în timpul toamnelor cu multe ploi şi izolaţia împotriva apei se rupe în mai multe locuri şi apoi apar şi scurgeri.

Scândurile din astereală sunt prea rare iar îmbinările nu sunt sprijinite pe căpriori.
Nu se poate umbla pe acoperiş iar protecţia împotriva apei se poate rupe datorită deplasării pe acoperiş sau sub acţiunea zăpezii şi a gheţii.

Baza hornurilor nu este etanşă în conformitate cu instrucţiunile.
La baza hornului apar scurgeri.

Plăcile bituminoase sunt bătute în cuie în marginea superioară.
Cuiele intră doar printr-o placă de acoperiş şi nu presează suprafaţa adezivă a plăcii de placa de dedesubt. �?n cel mai rău caz plăcile de pe o pantă întreagă pot fi dislocate în condiţii de furtună.

Afirmaţii şi convingeri greşite dificil de schimbat:

Cuiele nu trebuie să pătrundă complet prin astereală.
GREŞIT! Cuiul trebuie să treacă prin astereală!

Scândurile cu îmbinare cu lambă şi uluc trebuie să fie asamblate etanş la construirea asterelii.
GREŞIT! Trebuie lăsată o distanţă de 1-2 mm pentru a permite umflarea datorită umezelii atunci când se foloseşte cherestea uscată.

La acoperişuri ţuguiate sau cu patru versanţi, aerul circulă prin spaţiile goale dintre scândurile din sageac, deci ventilaţia funcţionează.
GREŞIT! Dacă nu există guri de aerisire pe coama acoperişului, umezeala se acumulează în partea superioară fără ventilaţie a acoperişului.

La un acoperiş înclinat, unde tavanul urmează profilul acoperişului, găurile din sageac asigură o ventilaţie suficientă.
GREŞIT! Trebuie să existe orificii de evacuare în coama acoperişului şi aerul trebuie să aibă posibilitatea să circule din toate zonele dintre căpriori (dacă este necesar trebuie să se facă un canal de aerisire de-a lungul coamei).